Somnul este extrem de important pentru buna funcționare a organismului fiecăruia dintre noi. Un adevăr pe care nu-l poate contesta nimeni, dar câte ore și în ce interval trebuie să dormim pentru a fi cu adevărat sănătoși.
Răspunsurile au fost oferite recent de bine-cunoscutul neurochirurg Vlad Ciurea, cel care a înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe din cadrul Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni” și a coordonat o mulțime de proiecte de cercetare, nu doar naționale, ci și internaționale.
Concret, opt ore sunt suficiente pentru un somn odihnitor, care să ne ferească de bolile neurodegenerative. Creierul se reface, în mod ideal, între orele 22:00 și 24:00.
Potrivit specialistului, ora la care ne trezim are, totodată, o importanță foarte mare. Cu cât suntem mai matinali, cu atât mai bine pentru menținerea unui corp sănătos.
„Între 22:00 și 24:00 este cel mai bun somn, dovedit. În timpul somnului, celula nervoasă, care este o celulă nobilă, sunt niște scutieri în jur, și acești scutieri sunt reali, se numesc microglie, te odihnești, faci nani, și ei vin în jurul tău. În jurul tău se acumulează tot felul de elemente care sunt în sectorul I, un fel de gunoaie, și atunci te blochează, iar din această situație apar acele boli pe care le spunem neurodegenerative. Alzheimerul apare pe lipsa de legătură între celulele nervoase. Somnul este cel mai bun medicament împotriva Alzheimerului, e școala rusă de pe timpul lui Pavlov, normal celula nervoasă nu poate să lucreze 24 de ore din 24. Au venit nemții cu niște chestii foarte simple: 8 +8 + 8: deci 8 ore de lucru, 8 ore de odihnă. Mă refer la adult. De ce se culcă găinile, de ce se trezesc cocoșii? Natura este ancestral implementată în creierașul nostru. 8 ore de lucru, 8 ore de administrație și 8 ore de odihnă”, a explicat Vlad Ciurea în podcastul La Măruță.
„Între 22:00 și 24:00 este cel mai bun somn, dovedit. În timpul somnului, celula nervoasă, care este o celulă nobilă, sunt niște scutieri în jur, și acești scutieri sunt reali, se numesc microglie, te odihnești, faci nani, și ei vin în jurul tău. În jurul tău se acumulează tot felul de elemente care sunt în sectorul I, un fel de gunoaie, și atunci te blochează, iar din această situație apar acele boli pe care le spunem neurodegenerative. Alzheimerul apare pe lipsa de legătură între celulele nervoase.
Somnul este cel mai bun medicament împotriva Alzheimerului, e școala rusă de pe timpul lui Pavlov, normal celula nervoasă nu poate să lucreze 24 de ore din 24. Au venit nemții cu niște chestii foarte simple: 8 +8 + 8: deci 8 ore de lucru, 8 ore de odihnă. Mă refer la adult. De ce se culcă găinile, de ce se trezesc cocoșii? Natura este ancestral implementată în creierașul nostru. 8 ore de lucru, 8 ore de administrație și 8 ore de odihnă”, a explicat Vlad Ciurea în podcastul La Măruță.
Într-o altă apariție publică, medicul a vorbit despre importanța respectării ciclurilor naturale de activitate cerebrală și riscurile la care ne expunem dacă ignorăm ritmul natural al creierului prin consumul de cafea sau energizante. Aceste obiceiuri par benefice în primă fază, dar pe termen lung pot avea efecte grave.
„Importanța respectării ciclurilor naturale de activitate cerebrală și avertizează asupra pericolelor generate de ignorarea ritmului natural al creierului. Balzac, după petreceri, își făcea o cană mare de cafea și scria toată noaptea, până la ora 5:00 dimineața. În timp, și-a epuizat sistemul nervos și inima, și a murit de infarct. Creierul și inima nu au mai rezistat. Sunt anumiți neurotransmițători între celulele nervoase și ele funcționează printr-un chimism. Cafeaua stimulează acest chimism, deschide căile. Nu este bine să fie o cafea foarte tare, că atunci tremuri, transpiri, bate inima mai tare. Să fie o cafea, elementul de plăcere miros, gust, se și implementează în creier și te și stimulează. Îți face plăcere. Cafeaua pentru român și pentru ființă umană în general face foarte mare plăcere”, a spus Vlad Ciurea la Antena 3.
„Importanța respectării ciclurilor naturale de activitate cerebrală și avertizează asupra pericolelor generate de ignorarea ritmului natural al creierului. Balzac, după petreceri, își făcea o cană mare de cafea și scria toată noaptea, până la ora 5:00 dimineața. În timp, și-a epuizat sistemul nervos și inima, și a murit de infarct. Creierul și inima nu au mai rezistat.
Sunt anumiți neurotransmițători între celulele nervoase și ele funcționează printr-un chimism. Cafeaua stimulează acest chimism, deschide căile. Nu este bine să fie o cafea foarte tare, că atunci tremuri, transpiri, bate inima mai tare. Să fie o cafea, elementul de plăcere miros, gust, se și implementează în creier și te și stimulează. Îți face plăcere. Cafeaua pentru român și pentru ființă umană în general face foarte mare plăcere”, a spus Vlad Ciurea la Antena 3.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER